Soluția ministrului educației pentru stoparea „Bibliotecii pentru hoți”. Profesorul să aibă acordul universității pentru a gira lucrări științifice

„Eu cred că universitățile, prin vocea lor cea mai puternică, Consiliul Național al Rectorilor, care reflectă poziția universităților publice și private, ele trebuie să își facă reguli interne de conduită, de etică. Mă aștept ca un cercetător, un profesor universitar, atunci când face astfel de lucruri, să aibă girul universității. Faptul că unii l-au avut, alții nu, vom vedea în urma evaluării făcute de fiecare universitate în parte. Eu cred că deciziile, adică ce anume trebuie să facă, de asemenea trebuie luate foarte clar la nivel de universitate și dacă ar fi după mine, le-aș anunța foarte clar, le-aș face extrem de transparente”, a declarat ministrul Educației.

Ministerul Educației a cerut Consiliului Național al Rectorilor o centralizare a tuturor cazurilor de profesori universitari care au girat „lucrările științifice” ale deținuților care trebuie să fie finalizată până pe 11 februarie.

În urma acestui raport, se dorește ca de acum înainte, niciun profesor universitar să nu mai poată da aviz pe vreo lucrare științifică care vine din afara universității, fără înștiințarea universității unde predă, a explicat pentru MEDIAFAX Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor.

„Vrem să putem forma un punct de vedere unitar asupra a ceea ce este de făcut în universități, pentru a preîntâmpina apariția unor astfel de situații și mă refer la componenta neplăcută a acestor situații, pentru că unele sunt jurstificate. Sunt oameni care au scris literatură științifică înainte, nu văd de ce ar trebui opriți, problema este cu cei care au alte dificultăți și care sunt, din păcate, destul de mulți, gradul de pertinență fiind foarte scăzut cu privire la implicarea bruscă în creația de literatură științifică”, a spus, pentru MEDIAFAX, Cîmpeanu.

Această decizie ar interveni după ce imaginea mai multor universități de stat a fost afectată de scandalul „savanților din pușcărie”.

„A fost o situație de care nu ne-am lovit până acum, deși ea a fost inclusă în regulamentele comisiilor de etică, dar acum, odată cunoscută situația, probabil că se va introduce o prevedere care să fie similară cu aceea în care atunci când un cadru didactic titular dintr-o universitate vrea să predea într-o altă universitate, trebuie să ceară aprobarea Senatului (universitar). Asta înseamnă că atunci când un profesor universitar vrea să gireze lucrarea unui pușcăriaș, să aibă nevoie de aprobarea universității. Unele universități nu au fost de acord cu termenul aprobare și s-au oprit la termenul de avizare. Oricum i-ai spune, asta înseamnă că universitatea își asumă și răspunderea pentru că în momentul de față, în cele mai multe situații, universitățile nu au avut cunoștință de ceea ce au făcut cadrele didactice din universitățile lor, pe baza dreptului de liberă exprimare în domeniul științific al fiecăruia. Acest lucru va fi recomandat la nivelul universităților, iar universitățile sper să reproducă acest lucru în propriile reglementări interne. În ceea ce-i privește pe profesori, aceștia pot fi trași la răspundere de la caz la caz. Nu ai bază legală să stabilești ceva fiindcă nu a fost ceva interzis legal, aici se pune problema moralității”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Câmpeanu.

În total, profesori din 38 de universități de stat și 24 de universități private au coordonat lucrări scrise de către deținuți. Începând cu anul 2006, în cazul a 426 de titluri se poate distinge universitatea sau centrul de cercetare din care proveneau coordonatorii, dintre care 293 au fost susținute de profesori din cadrul unor universități de stat, respectiv 133 din universități private, potrivit unui studiu realizat de profesorul Marius Diaconescu, de la Universitatea din București.

Dintre universitățile care apar în analiză, Universitatea din Craiova conduce detașat cu 59 de lucrări girate, adică 13,85% din toate publicațiile recenzate. Pe locul al doilea, cu 33 de lucrări coordonate (7,75%), este Academia de Studii Economice (ASE) din București, iar pe locul al treilea, cu 31 de lucrări coordonate, se află Universitatea Hyperion din București.